Nu mai știu ce să-ți scriu, mă crezi? Obișnuiam să vorbim cu orele, iar acum abia dacă mai pot umple câteva rânduri...
Cum să-ți spun că mi-ai făcut atât de mult bine și de două ori mai mult rău, acum, când singura limbă pe care o vorbim e tăcerea? Mi-ar fi plăcut să înțeleg mai devreme că în viață mereu ai de ales. Și că, spre deosebire de mine, nu toți vor alege cu inima. Am avut încredere, însă, că tu o vei face.
E atât de important să iubești și să faci alegerile corecte la timp, căci dacă n-o faci sfârșești așa. Cum așa? Uită-te la noi. La ce a mai rămas; în curând nimic.
Aș fi vrut să nu te pierzi de mine. Să mă iei de mână și să facem bine. Să învățăm din greșeli și să renunțăm la orgoliu. Să prelungim secundele de împăcare cam cât pentru o viață. Poate într-o altă viață. Aștept cu nerăbdare...
Îmi e dor; dor de mine; dor de tine; dor de noi.

Si mie îmi e dor dar eu nu mai pot repara nimic in relatie. Sper sa poți tu cu baiatul tau. Numai bine va doresc.....
RăspundețiȘtergereEste greu sa treci peste aceste momente..
RăspundețiȘtergereDar vei trece. Nu uita, ce este al tau e pus deoparte!
Ai grija de tine! 😘
sugi pula de feminista frustrata
RăspundețiȘtergerePretenaș, nu vrei putina muie de la mine?
ȘtergereDacă nu îți convine postarea - blogul de ce te obosești sa mai dai comentarii aiurea și fără rost? Frustrat esti tu nu ea! Așa ca fă-ne sa ne fie dor de tine!